România este una dintre puţinele ţări în care se pot trata toate cele 12 afecţiuni desemnate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca beneficiind de pe urma terapiilor cu resurse naturale. Acest lucru a fost readus în discuție la Congresul Internațional privind Turismul de Sănătate, organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 24-25 septembrie 2012.
O mare parte din sesiunile congresului au fost dedicate turismului balnear, vorbitorii pe această temă subliniind expertiza de care beneficiază România în acest domeniu. “Plus-valoarea noastră este dată de serviciile medicale oferite de profesionişti în staţiuni, pentru că wellness-ul poate fi făcut oriunde. Noi, însă, putem profita de natura ţării noastre. Iar balneoterapia nu înseamnă wellness, este o ştiinţă aplicată de către specialişti, care foloseşte factorii terapeutici din sol, din aer şi din apă”, a subliniat prof. dr. Mihai Berteanu, președintele Societății Române de Medicină Fizică și Recuperare Medicală, unul dintre speakeri.
Pachetele complete cresc atractivitatea
Cu toate acestea, ofertei medicale trebuie îmbinată cu cea de agrement, în condițiile în care turiștii străini au la dispoziție o paletă largă de oferte internaționale dintre care pot alege. Iată ce a spus doamna prof. dr. Olga Surdu, de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol: “Staţiunea balneară, în mentalul colectiv, înseamnă familie, înseamnă concediu, aşa că trebuie să facem oferte şi pentru ceilalţi membri ai familiei. Trebuie să ne asigurăm că nici partenerul, nici copilul nu se plictisește. În plus, fiecare staţiune trebuie să fie un brand, oamenii trebuie să poată veni acasă şi cu o apă de faţă, cu o cremă pentru bunica sau pentru altă persoană care nu i-a putut însoţi. Aceasta este o modalitate de fidelizare a pacienţilor şi de a menţine vie imaginea acelei staţiuni.”
Oferte all-season, pentru «noii» turiști
Alt punct discutat în cadrul evenimentului a fost importanţa folosirii extrasezonului în turismul de sănătate. Majoritatea speakerilor reprezentând firmele internaționale de turism au pus accentul pe caracterul all-season al ofertei lor. Acest lucru este cu atât mai important cu cât turismul de sănătate nu este neapărat unul de masă, nu vizează neapărat turistul tipic, care pleacă în concediu spre destinații vizate de toată lumea.
Reprezentanții agențiilor de turism vor să atragă și acel segment de oameni care nu au călătorit niciodată în afara țării lor și care au mai mult timp. După cum a subliniat Elisa Domenech Alcover, Project Manager R&D Segittur, Spania, în Uniunea Europeană există 102 milioane de oameni cu vârste între 55 și 75 de ani, dintre care jumătate nu au trecut granițele țării. Ei sunt potențialii noi cumpărători ai pachetelor de servicii medicale, balneare sau de tip SPA. În susținerea acestei idei este și faptul că Europa înregistrează o creștere graduală în ceea ce privește procentul populației non-active care beneficiază de un standard adecvat și stabil de viață.
Mai mult, ideea de longevitate activă, pe principiul “adaugă viață anilor, și nu doar ani vieții”, merge mână în mână cu turismul de sănătate, după cum a atras atenția și dr. Gabriel Ioan Prada, directorul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie “Ana Aslan”.
Mariana Minea