Turismul de sanatate din perspectiva geografica si multidisciplinara
Drd. Iulia Scarlat – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti
Prof. univ. Dr. Liliana Dumitrache – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti
Inca dinainte sa fie cunoscut ca atare, turismul de sanatate era practicat de catre oameni, in principal prin valorificarea resurselor naturale de izvoare de ape termale si minerale sau namoluri cu diferite proprietati chimice ce aveau consecinte benefice asupra sanatatii. Scopul lucrarii este de a oferi o perspectiva asupra evolutiei fenomenului si directiei de dezvoltare luand in considerare intersanjabilitatea turismului de sanatate si legaturile cu alte domenii adiacente, precum geografia, medicina, psihologia, etc. Daca in trecut dobandirea sanatatii fizice, corporale era principala motivatie a turistului, azi putem vorbi despre o industrie mult mai dezvoltata si ramificata care inglobeaza diferite posibilitati de oferte de servicii si tratamente ce deservesc atat fizicul cat si psihicul si spiritul. Autorii isi propun sa analizeze studiile si cercetarea efectuate pana in prezent in domeniul turismului de sanatate, evaluand starea actuala a acestuia, potentialul turistic al Romaniei si posibilitatile de dezvoltare. Lucrarea de fata pune accentul pe analiza formelor turismului de sanatate, caracteristicile si tipologiile ce se evidentiaza, pornind de la scara globala, ajungand la nivel european si in final la nivel national.
Moinesti – statiune turistica, un proiect ambitios al municipalitatii
Ing. Viorel Ilie, Dr. Adrian Cotirlet, Viorel Costea, Dr. Iulian Pavel
Pentru municipiul Moinesti, situat in nord-vestul Judetului Bacau, exista dovezi ale existentei sale inca din preistorie, acum sapte mii de ani, insa este atestat documentar in 1437. Localitatea prezinta un potential turistic inca insuficient valorificat, inclusiv in domeniul turismului de sanatate.
Municipalitatea a demarat in ultimii ani ample proiecte de reabilitare a principalelor obiective turistice, precum si de promovare a potentialului turistic al zonei, principala sursa de finantate fiind accesarea fondurilor europene. Cele mai importante obiective turistice sunt legate de existenta unei culturi precucuteniene, de personalitati marcante ce provin din zona, respectiv initiatorul miscarii dadaiste, Tristan Tzara si de dovezile care atesta prima exploatare petroliera din lume pe aceste meleaguri, de datinile si traditiile stravechi, de vecinatatea cu alte statiuni turistice precum Targu Ocna si Slanic Moldova.
Dezvoltarea turismul de sanatate in Municipiul Moinesti se bazeaza pe existenta izvoarelor minerale in Parcul Bai (al carui proiect de reamenajare/reabilitare este in plina desfasurare), pe finalizarea lucrarilor la hotelul ce va fi dotat cu o baza de tratament balnear si, nu in ultimul rand, pe serviciile medicale oferite de Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, unitate medicala multidisciplinara si multifunctionala ce asigura asistenta medicala moinestenilor si persoanelor provenind din alte judete si din zone ce nu sunt deservite in mod traditional de spital.
In concluzie, dezvoltarea turismul de sanatate din Moinesti face parte dintr-un plan integrat al municipalitatii ce cuprinde modernizarea si promovarea potentialului turistic al zonei ce se va finaliza cu acordarea statutului de statiune turistica.
Balneoterapia in Romania
– Prezent si viitor –
Dr. Elena Valentina Ionescu (foto dreapta)
Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol
Romania detine 30% din resursele balneare ale Europei. Resursele constau in: climatul foarte variat, ape minerale utilizabile in cura interna sau in bazine pentru cura externa, namolurile terapeutice, gaze, saline.
Locul ocupat de resursele naturale in mentinerea sanatatii este in prevenirea, recuperarea si tratarea afectiunilor pentru intreaga populatie, atat segmentul activ, cat si varstnicii si mai ales copiii.
In Romania existau in 2009, 160 de unitati din care sunt inregistrate la Ministerul Turismului 100 de unitati dupa acreditarea data de Institutul National de Reabilitare si Medicina Fizica pentru utilizarea factorilor balneari. Multe din acest unitati functioneaza in regim sezonier. Infrastructura din statiuni consta in cladiri din secolul XIX, de la sfarsitul secolului XX, sau cladiri noi, moderne. 80% din patrimoniu este privat si doar 20% este in proprietatea Ministerului Sanatatii, sau a Caselor de Pensii. Situatia actuala cuprinde cladiri vechi, aparatura sau facilitati invechite care nu mai corespund cerintelor actuale.
O cura moderna include nu numai aparatura medicala de inalta performanta, personal foarte bine pregatit profesional si o cazare in spatii corespunzatoare ci ar trebui sa includa o dieta corespunzatoare, pozitionare deosebita in natura, parcuri, terenuri sportive, posibilitati multiple de odihna si relaxare. De asemenea ar trebui ca un complex modern sa poata prezenta traditia locala, obiceiuri alimentare din regiune, festivaluri locale, expozitii, vernisaje. Ar fi benefica si necesara o gama de produse cosmetice bazata pe factorul terapeutic local. Pentru reabilitarea balneoterapiei este necesara vointa si implicarea tuturor factorilor de decizie politici si profesionali.
