Turismul medical a adus României 250 de milioane de euro anul trecut – foarte puţin, în comparaţie cu potenţialul pe care îl are această ramură aflată la intersecţia dintre ştiinţe. Aceste aspecte au fost discutate azi și ieri, în cadrul Conferinţei Internaţionale privind Turismul de Sănătate, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la București.
România poate transforma turismul de sănătate într-o sursă importantă de venit, tarifele serviciilor medicale oferite în ţara noastră fiind cu 40% mai mici decât cele din ţările vestice. În 2010, şase milioane de americani s-au tratat în afara ţării. 30.000 de turişti străini de diferite naționalități au ajuns în România pentru servicii de sănătate. Cifra s-a dublat în 2011, totuşi, potenţialul atragerii vizitatotilor din afara țării rămâne uriaş. “Principalul motiv pentru care nu putem avea acces la un număr mai mare de turişti străini pentru servicii medicale este nivelul scăzut de încredere”, a declarat ministrul sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, prezent la eveniment.
Pentru a corecta acest aspect, specialiștii din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ((MDRT) intenționează că creeze un Centru Naţional de Informare pentru Turismul în Sănătate. Acesta va gestiona un site care va găzdui toţi furnizorii de servicii de turism de sănătate din România, pe fiecare verigă a lanţului pe care îl presupune acest lucru: transport, cazare, clinici şi specialişti, servicii de petrecere a timpului liber. “Toţi cei care sunt prezenţi pe acest site și care oferă servicii de sănătate trebuie să fie acreditați de Ministerul Sănătăţii, iar statul va garanta că ofertele sunt reale, sunt de încredere. În acest fel, cei de afară pot avea încredere în aceste servicii, chiar dacă sunt oferite la preţuri mai mici decât în ţara lor”, a spus şi dr. Emil Imbri, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Un domeniu de importanță strategică
La închiderea conferinței, secretarul de stat în MDRT, domnul Cristian Bărhălescu, a punctat concluziile evenimentului, una dintre ele fiind chiar aceea de înființare a Centrului Național de Informare în Sănătate și a site-ului asociat. Iată și alte idei extrase în urma celor două zile de discuții:
– Turismul de sănătate este de importanță strategică în România
– Este extrem de important să aprofundăm parteneriatele public-privat în dezvoltarea turismului de sănătate
– Se impune o adaptare a legislației naționale în domeniu la evoluțiile pe plan european
– Pe lângă componentele tradiționale, de tip tratament medical, nu trebuie neglijată componenta de wellness și de prevenție
– S-a discutat despre pachetele all-inclusive – despre nevoia de a crește oferta de agrement pentru a veni în întâmpinarea nevoilor turiștilor
– “Strategia nu este doar de satisfice beneficiarii de pachete turistice de sănătate, ei trebuie să fie entuziasmați astfel încât să facă lobby în țara lor și, astfel, numărul de turiști – nu vreau să le spunem pacienți, ci turiști – să crească”, a spus secretarul de stat Cristian Bărhălescu. Oficialul a adăugat că speră ca atunci când cineva pronunță numele Ana Aslan, toată lumea să se gâmndească la România, și nu la o stațiune din afara țării.
Conferinţa Internaţională privind Turismul de Sănătate „Turismul de sănătate – Provocări şi Oportunităţi” a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 24-25 septembrie.
Mariana Minea