In perioada 19-21 aprilie a avut loc, la Mangalia, Conferinta Nationala pentru Turismul de Sanatate, eveniment care continua seria manifestarilor organizate de Fundatia Amfiteatru pe tema turismului de sanatate. La eveniment au participat, din partea autoritatilor, doamna Maria Grapini, Ministru Delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism, dr. Vasile Cepoi, Consilier de Stat pe probleme de sanatate in cadrul Cancelariei Prim-ministrului, doamna Diana Tenea, Director in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Regionala a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si domnul Cristian Radu – Primar al Municipiului Mangalia.
Manifestarea, premergatoare publicarii memorandumului privind turismul de sanatate in Romania, a adus la aceeasi masa specialisti in domeniu si reprezentanti ai ministerelor implicate in dezvoltarea turismului de sanatate, pentru a evalua problemele existente si a propune solutii pentru remedierea acestora.
Concluziile, pe scurt:
– necesitatea mediatizarii obiective a conceptului de turism de sanatate(prin mass-media, dar si cu concursul tuturor ministerelor implicate si a factorilor decizionali);
– axarea la acest moment pe elaborarea unor strategii nationale privind turismul medical, balnear si anti-aging;
– educarea prin diverse forme atat a corpului medical si sanitar mediu, dar si a populatiei si investitorilor privind conceptul, formele de turism de sanatate si beneficiile acestuia (sursa de venit importanta, dar si economie pentru sistemul sanitar actual);
– necesitatea crearii de pachete de masuri de educatie a populatiei privind rolul preventiei
– includerea turismului balnear in strategiile privind tratamentul de recvuperare post- tratament terapeutic;
– necesitatea de a oferi o certificare a calitatii resurselor din statiuni si a calitatii serviciilor medicale si hoteliere de catre Ministerul Sanatatii;
Pe larg, ideile enuntate de participanti:
Invitatie la parteneriat din partea Ministerului
Turismul de sanatate este unul dintre cele trei domenii strategice care se regasesc in planul Ministerului Economiei, alaturi de ecoturism si de turismul cultural si istoric. Ministrul Maria Grapini a declarat ca isi asuma sa faca tot lobby-ul necesar in cadrul Guvernului astfel incat sa sustina dezvoltarea turismului de sanatate. Doamna Grapini invita pe toti cei care lucreaza in domeniu sa devina parteneri ai Ministerului in acest proces, prin lansarea de propuneri.
Analiza si masuri
Ministrul Maria Grapini a anuntat ca intentioneaza sa focuseze si sa eficientizeze cheltuirea banilor europeni, pentru a promova un set de valori si produsele turistice romanesti, si nu o sigla sau un logo. Un plan este includerea turismului de sanatate romanesc in cataloagele turoperatorilor internationali.
In urmatoarele zile, Guvernul va publica un memorandum privind turismul de sanatate, un document continand o analiza a situatiei in care se afla acest domeniu in Romania si care reflecta interesul autoritatilor pentru dezvoltarea turismului de sanatate. Urmatorul pas va fi crearea unui grup de lucru format din reprezentanti ai Ministerelor implicate in dezvoltarea turismului de sanatate si din experti si tehnicieni din afara ministerelor. Acesta va prezenta, in scurt timp, un set de propuneri privind dezvoltarea turismului de sanatate, prin stabilirea unui cadru administrativ si legislativ.
Ministrul Maria Grapini a anuntat pregatirea unui memorandum prin care Ministerul urmareste sa stabileasca un plan urbanistic pentru fiecare din zonele decise a fi de interes turistic national. In acest fel, cel putin in aceste zone, nu se va mai putea construi haotic. Toata lumea va fi obligata sa se conformeze acelui plan urbanistic aprobat de Ministerul Turismului si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, indiferent de faptul ca se schimba primarul, consilierul local sau alta persoana din administratie.
In acest moment, sanatoriile sunt asimilate spitalelor si urmeaza aceleasi reguli ca spitalele, fara sa-si poata folosi la maximum potentialul. Este nevoie de un cadru legislativ care sa contina normele de functionare ale sanatoriilor, diferite fata de cele care trebuie indeplinite de un spital. Este necesara completarea legislatiei actuale, astfel incat sa cuprinda si autorizarea sanitara a unei astfel de activitati.
A fost propusa privatizarea unor baze de tratament ale sanatoriilor balneare, astfel incat detinatorul privat al complexului hotelier sa poata investi in modernizarea bazei de tratament si sa poata oferi un produs complet de de sanatate, competitiv pe piata internationala. Statul trebuie sa atraga finantari private, contractul de privatizare trebuie sa fie bine intocmit, cu obligatii ferme din partea investitorului de a pastra destinatia bazei de tratament si de a face investitii, sub sanctiunea ca poate pierde dreptul de proprietate asupra acesteia daca nu respecta clauzele contractuale.
Sistemul de management al calitatii, obligatoriu pentru credibilizarea turismului de sanatate
Un alt aspect subliniat de participanti a fost acela ca Ministerul Sanatatii trebuie sa poata sa certifice calitatea resurselor din statiuni si calitatea serviciilor medicale si hoteliere. Doar acest lucru, comunicat transparent, va determina turistii straini si companiile de asigurari sa aleaga Romania ca destinatie pentru turismul de sanatate. “Din octombrie intra in vigoare directiva 24/2011, prin care pacientul va avea libertatea sa-si aleaga furnizorul de servicii medicale din orice tara. Pentru a putea furniza servicii de sanatate pacientilor din Uniunea Europeana este nevoie de un sistem care sa le confirme calitatea serviciilor si de un sistem care sa le permita aflarea acestor informatii”, a spus dr. Vasile Cepoi, Consilier de Stat in Cancelaria Prim-ministrului.
S-a propus trecerea, de urgenta, la clasificarea pe stele a bazelor de tratament (prioritate sa se acorde bazelor de tratament din statiunile intrate si mentinute in circuitul international).
Castigand increderea turistilor straini putem redeveni credibili si pe piata interna.
Grup tinta
Turismul de sanatate este un domeniu aparte, pentru ca opereaza cu persoane sensibile, cu asteptari mari, care fac lobby la intoarcerea in comunitatea de care apartin. Aceste persoane nu vor sa se imbrace in pijamale si sa se interneze, dupa cum a atras atentia domnul Emil Imbri.
Turismul de sanatate se adreseaza unor piete evoluate.
In conditiile cresterii sperantei de viata, bolile asociate varstei inaintate pot fi prevenite si tratate cu ajutorul turismului de sanatate, a subliniat doamna profesor Luiza Spiru, presedintele Fundatiei “Ana Aslan” International. Toate acestea – printr-o abordare individualizata, adaptata fiecarui turist. Pentru ca, dupa cum au subliniat participantii, persoana care calatoreste pentru a-si ingriji sanatatea, fie pentru a preveni imbolnavirea, fie pentru a se trata, este o persoana pretentioasa, care are nevoie de un pachet complet, adaptat nevoilor sale si ale insotitorilor.
Motivatia dezvoltarii turismului de sanatate
Turismul de sanatate este o resursa strategica nu doar prin posibilitatea de stimula cresterea PIB-ului, aducand bani din afara tarii, ci si prin oferirea de locuri de munca si prin reducerea imbolnavirilor.
Asa cum se promoveaza consumul moderat de sare, zahar si grasimi pentru prevenirea imbolnavarilor, asa ar trebui sa se promoveze si turismul de sanatate si balnear. “Romanii traiesc 48-50 de ani de viata sanatoasa, apoi se trateaza in continuu. A trai in sanatate trebuie sa fie un motto care sa intre in mintea cetatenilor si oficialilor. Trebuie sa schimbam mentalitatea oamenilor, sa atragem atentia asupra importantei prevenirii bolilor, iar preventia se face si prin turismul balnear si de sanatate”, a spus doamna Maria Grapini.
Este nevoie si pe plan intern de un program de promovare a resurselor naturale existente in Romania si a beneficiilor acestora, pentru ca nici autoritatile locale nu stiu de multe ori ce se gaseste pe teritoriul lor, nici oamenii, si nici medicii nu stiu la ce folosesc. De multe ori, medicii trateaza cu indiferenta balneologia.
Turismul de sanatate poate acoperi mare parte din programele de reabilitare, necesare pentru completarea tratamentului – “In Germania, daca ai facut un tratament si nu ai continuat si cu tratament de reabilitare, nu ti se deconteaza tratamentul. Investim mult in acte terapeutice si nu le finalizam, pentru reintegrare in viata socioeconomica”, a subliniat dr. Vasile Cepoi.
Desfasurarea tratamentului intr-un cadrul altfel decat cel spitalicesc favorizeaza educatia functionala a pacientului – acesta isi va crea obiceiuri pe care le va continua si la revenirea acasa.
Comunicare si lipsa de coordonare
Resursele naturale, valoarea medicilor si experienta statiunilor balneoclimatice in oferirea de servicii fac din turismul de sanatate o resursa strategica pentru Romania. Din pacate, nu le folosim la adevarata lor valoare din lipsa de coordonare intre diversele segmente implicate si pentru ca nu stim sa ne “vindem marfa”, dupa cum au subliniat participantii.
Profesorul Petre Baron a propus Ministerului sa solicite televiziunii publice un spatiu de emisie saptamanal, pentru a comunica unei mase cat mai mari de oameni pasii necesari si realizati in domeniul turismului de sanatate, precum si importanta acestui domeniu pentru Romania si pentru sanatatea fiecaruia. In acest fel, se va putea asigura o continuitate in implementarea masurilor, indiferent de partidul aflat la conducere, prin implicarea opiniei publice.
Este nevoie de o mai buna colaborare intre hotelieri si furnizorii de servicii de sanatate, astfel incat turistul si isi poata configura un pachet de servicii cat mai flexibil si sa poata afla de oferta locului.
Bune practici
Planificarea si evaluarea punctelor tari si slabe trebuie sa preceada actiunea si investitia. Borsec, Herculane si Sulina au intrat in programe finantate prin Natiunile Unite care au stabilit planuri de masuri clare.
Cei care au curajul sa investeasca in turismul de sanatate trebuie sa fie stimulati prin legislatie.
Serviciile de tip spa-welness trebuie sa fie facute obligatoriu cu supraveghere din partea medicului, pentru ca o zi de sauna si de piscina pot sa decompenseze o boala cardiaca cronica, de exemplu, a atras atentia dr. Laura Condur, directorul Sanatoriului Mangalia.
Calitatea serviciilor medicale trebuie intretinuta si updatata, echipele de asistenta medicala au nevoie de cursuri continue de specializare.